fedr.ro www.gov.ro  www.mdrap.ro A.N.T.R.E.C. Tulcea http://www.fonduri-ue.ro
Locul de desfasurare
Pregatirea zarzavatului
Preparate traditionale
Preparate din peste
Prezentarea folclorului
Servirea borsului de peste
Jurizarea preparatelor
Hora

Geografia

peisaj delta dunarii

Dunărea, izvorând din Germania, adunând afluenții din zece țări și traversând patru capitale, după un traseu de 2860 Km, formează la vărsarea sa în Marea Neagră o deltă.

Raportată la România, Delta Dunării este situată în SE țării, având forma literei grecești "Δ" (delta) și fiind limitată la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granița cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45º lat N și de meridianul de 29º long. E.

Suprafața sa, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km aparțin Ucrainei. Delta propriu-zisă are o suprafața de 2540 Km, suprafața ce creste anual cu 40 m, datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu. Delta Dunării este o regiune plana - o campie aluvionară în formare, din care se ridica cu cațiva metri câmpul Chiliei, ca martor de eroziune din Câmpia Bărăganului, grindul continental Stipoc și grindurile marine Letea și Caraorman. Pe ultimele două s-au dezvoltat și formațiuni forestiere. Raportat la nivelul Mării Negre, 20% din teritoriul Deltei este sub acest nivel și aproximativ 80% deasupra acestuia. Grindurile marine cu înăltimile cele mai mari sunt Letea = 12 m si Caraorman. Semnificative sunt si adâncimile de pe cele 3 brațe: Chilia - 39 m și Sfântu Gheorghe - 26 m, Sulina - 18 m, iar la Tulcea - 34 m.

Altitudinea medie a Deltei este de +0,52 m, iar în depresiunile lacustre aceasta nu masoară mai mult de 3 m în adancime.

Grindurile Deltei sunt de două tipuri: grinduri marine, cu o poziție perpendiculară pe brațele Dunării și grinduri fluviale, care insoțesc brațele Dunării și gârlele principale. Grindurile marine din estul Deltei Dunării, reprezentate prin Letea, Caraorman, Sărăturile, Crasnicol, se întind pe o suprafață de 27.000 ha. Grindurile fluviale se întind pe o suprafață de 20.000 ha., gârlele principale având o desfășurare mai mare la vârful Deltei, cu aspect de câmpuri aluvionale cu înălțimea de 2-5 m.

canale delta dunarii

Câmpurile continentale reprezintă martori de eroziune din Câmpia Bugeac și sunt formate din depozite de loess, fiind reprezentate prin Câmpul Chiliei și centrul grindului Stipoc. Terenurile mlăștinoase se întind pe aproximativ 67% din suprafața Deltei și sunt zone acoperite cu apă și vegetație palustră. Lacurile ocupă depresiuni situate sub 0 m în vest (delta fluvială) și sub 0,5 m în est (delta maritimă), unde se asociază în complexe lacustre. Dintre cele mai mari lacuri din Deltă se pot menționa Dranov - 2.170 ha, Roșu - 1.445 ha, Gorgova - 1.377 ha, Lumina - 1.367 ha, Isac - 1.1.00 ha, Merhei - 10.507 ha, Furtuna - 977 ha.

Brațele, gârlele și canalele principale acoperă o suprafața de aproximativ 9.900 ha, cele mai cunoscute fiind Lopâtna, Pervolovca, Șontea, iar dintre canale Litcov, Sireasa, Eracle, Mila 35.

O încântare a ochiului o mai constituie și plaurii, de obicei plutitori, cea mai intinsă suprafață de plauri fiind localizată în complexul lacustru Roșu-Puiu-Lumina. Un plaur este un amestec de aglomerări de rădăcini, stuf, ierburi, resturi de sol și organice, dinamica acestor formațiuni fiind deosebit de periculoasă atunci când acestea ajung sî inchidă anumite canale.

Delta Dunării se încadreaza în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcatuiesc o suprafața activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice.

plauri delta dunarii

Această suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiația totală variază între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă și un maxim de 17 Kcl./cmp, în luna iulie. În funcție de intesitatea activității centrilor barici principali, se instalează condiții specifice de vreme : zile de iarnă blânde (când activează centrul baric nord-est european), zile de iarnă geroase, cu vânturi puternice (când acționează anticiclonii nord-atlantici), zile de vară calde și uscate (când acționează anticiclonii tropicali atlantici), zile de vară ploioase (când interacționează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

Durata de strălucire a soarelui este mare, media multianuală fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața deltei. Mediile multianuale indică creșterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10,94º C, în delta fluvială (Gorgova) de 10,96º C, pe țărmul mării (Sulina) de 11,05º C, iar în largul Mării Negre (Platforma Gloria) de 11,86º C.

meteo delta dunarii

Amplitudinile medii zilnice reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței active: la Gorgova variaza între un maxim de 9º C (în iulie) și un minim de 3,8 C (în decembrie), la Sulina, între 2,8º C (în iulie) și 1,4º C (în noembrie), iar la stația Gloria, între 2,3º C (în iulie) și 1º C (în decembrie și februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600º C. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88-84% la Gorgova și 89-85% la Sulina și Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69-71% la Gorgova si 77-80% la Sulina si Sfântu Gheorghe. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei, precum și al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea mai mare parte a deltei cad între 350 și 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic și cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zăpadă este subțire și se menține perioade scurte de timp, numai în iernile mai aspre.Asemenea situații s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, când apele mării lânga țarm au înghețat timp de 45 - 60 zile. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vânt înregistrându-se iarna și în sezoanele de tranziție. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spațiul Deltei Dunării. La intrarea în deltă, la Tulcea, mediile pe 90 ani relevă ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarnă, iar primăverile au durata aproape egală cu toamnele. La Sulina, aceleași medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin fondul European pentru Dezvoltare Regională

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe co-finanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României

Copyright A.N.T.R.E.C. TULCEA